Gelu Diaconu 25.10.2011
Stelian Tanase: „Monarhia constitutionala este solutia pentru Romania”
http://admin.ziarulring.com/images/upload/eveniment/stelian-tanase-monarhia-constitutionala-este-solutia-pentru-romania-434x326.jpg

Comentarii:

1 (ultimul in 25.10.2011)

Afisari:

1281 (ultima in 25.10.2011)

Rating:

(2 voturi )

Share:

Share pe Facebook   Share pe Twitter

 

Regele Mihai I împlineşte astăzi frumoasa vârstă de 90 de ani. Pe lângă semnificaţia simbolică a acestei importante zile, revine în actualitate, mai mult ca oricând, întrebarea: ar fi fost mai bine dacă regele şi-ar fi recăpătat tronul - de pe care a fost alungat în mod abuziv - după evenimentele din 1989? Ar fi avut România în prezent o altă imagine, mai bună? Jurnalistul şi scriitorul Stelian Tănase încearcă să facă lumină asupra acestor chestiuni, într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului „ring”.

Domnule Stelian Tănase, după aducerea la conducerea României, în 1866, a unui principe străin, a urmat un alt moment important, care s-a consumat în 1881.
În 1881, după câştigarea independenţei, liderii noştri politici luminaţi au hotărât ca România să fie declarată regat. În consecinţă, domnitorul Carol I a devenit regele Carol I. Acest lucru a asigurat un statut diplomatic României, prin care se putea discuta de la egal la egal cu alte regate. România a căpătat astfel un statut, diplomatic vorbind, egal cu alte regate din Europa. Până atunci avusesem un rang subaltern. Era important ca ţara să-şi afirme propria regalitate, să spună că România este regat cu drepturi depline.

„Elita de acum vine la putere ca să fure”
Care sunt deosebirile ce despart acea epocă de cea pe care o trăim acum?
Să vă dau un exemplu: Ion Bălăceanu, când a fost numit agentul nostru diplomatic la Paris, şi-a vândut două moşii ca să se ducă acolo, ca să se înfăţişeze onorabil Occidentului ca reprezentantul României. El nu s-a dus la guvern să ceară să fie plătit din bugetul statului. Să i se dea bani de ambasadă, de îmbrăcăminte, pentru recepţii etc. Asta era mentalitatea elitei româneşti de atunci - să servească ţara. E o deosebire între cei de acum şi generaţia 1848, după cum vedeţi...

Dar totuşi, nu existau şi atunci oameni cu interese obscure?
Carol I, când a venit la domnie, a avut o problemă cu tot felul de indivizi care se amestecau în politică. El era însă un om atât de moral, de auster şi de categoric încât şefii de partid, când se duceau cu lista guvernului la el, nu aveau curaj să-i propună ca miniştri. Dacă cineva avea o proastă reputaţie în ochii lui Carol I, nu apărea pe lista guvernului. Asta ar trebui să avem şi noi astăzi. Preşedintele, fiind om de partid, nu are autoritatea să-i dea afară pe mafioţi, pe corupţi, pentru că spune: ,,Dom’le, ne-au dat bani la campanie, ne susţin etc."

„Corupţia a devenit o filosofie a sistemului”
Dar corupţie nu exista?
Exista corupţie, dar nu era o corupţie de stat. În România de azi este o corupţie de stat, este o corupţie a administraţiei. Sunt funcţionarii care, dacă le ceri o adeverinţă, trebuie să le dai o şpagă. Dacă vrei să câştigi o licitaţie, trebuie să împarţi cu ei. În administraţie se dijmuieşte masiv. Se întâmplă aşa de jos. Prin sate, unde toată lumea ştie că plutonierul ăla ia, sau ăla de la primărie. La centru, sus, e la fel. Numai sumele diferă. Pe vremea regelui Carol nu exista o corupţie de stat.

Care ar fi soluţia, la nivel macrosocial, să spunem?
Orice societate îşi are corupţii ei. Problema este să dezvolte anticorpi care să-i anihileze şi să-i trimită unde le este locul. La noi, corupţia a devenit o filosofie a sistemului. Este mentalitatea să ajungi sus, să-şi faci suma repede, să fugi cu banii. „Take the money and run”, aste e filosofia sistemului, adică ia banii şi fugi. Asta este diferența dintre elita de atunci şi elita de acum.

„Societatea este coaptă pentru o reacţie a societăţii civile”
Sunt oameni capabili să salveze această situaţie?
Dacă acum, după 20 de ani, ar exista oameni de audienţă, curaţi, tineri, care ar chema la crearea unei mişcări civice în acest moment de criză, de corupţie, grav pentru România, eu cred că s-ar găsi o aderenţă la fel de mare ca la începutul anului 1990. Nu apar însă aceşti lideri.

De ce?

Nu ştiu de ce. Mulţi oameni de talent, care ar putea să facă asta, fie au ales să fie cu puterea, fie au ales un destin individual. Au plecat în Occident la studii, la burse, la muncă, sau chiar dacă au rămas în ţară, dar nu se amestecă în chestiunii publice. Sunt convins, repet, dacă ar apărea o mână de lideri tineri care să cheme societatea la o formulă de solidaritate împotriva corupţiei şi a crizei, eu cred că s-ar găsi mulţi oameni, pentru că există în prezent o stare de exasperare, iar societatea este coaptă pentru o reacţie a societăţii civile.

„Regele ar menţine un echilibru”
În aceste condiţii ar putea monarhia să joace un rol, ar reprezenta această formă de guvernământ o alternativă care ar putea sparge şi vindeca furunculul social?
Cred că, pentru România, monarhia ar fi soluţia bună. Atenţie, nu orice fel de monarhie, ci monarhia bazată pe Constituţie, în care regele nu guvernează. Guvernarea este treaba primului-ministru, a guvernului sprijinit de parlament. În condiţiile astea ar exista un rege deasupra partidelor, un rege care ar menţine un echilibru când politicienii se ceartă, că altceva nici nu ştiu.

,,Rolul regelui era acela de a fi deasupra partidelor şi de a impune o ţinută morală vieţii publice." - Stelian Tănase

Evenimente importante de ziua regelui Mihai
Astăzi, de la ora 10.00, are loc şedinţa solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului României, în cadrul căreia regele Mihai I se va adresa naţiunii. De asemenea, de la ora 19.00, se va desfăşura un spectacol de gală la Opera Naţională, care va putea fi vizionat gratuit de bucureşteni pe ecranele special amenajate în parcul din faţa Operei. Dineul oficial organizat în onoarea regelui Mihai se va ţine în holul central al Palatului CEC de la ora 21.00, iar la acest eveniment vor participa, pe lângă Maiestăţile Sale, regele Mihai şi regina Ana, membri ai Familiei Regale a României, ai familiilor regale din Europa şi din Asia, precum şi invitaţi din străinătate.

„Rolul scriitorului este să biciuie moravurile, iar rolul elitei este să dea soluţii pentru ca poporul să fie fericit. Or, la noi, totul e invers, ăştia nefericesc poporul şi îl duşmănesc pe ziarist că scrie ce scrie.” - Stelian Tănase

Citiţi şi interviul acordat de Stelian Tănase pentru săptămânalul ,,Centrul Vechi".

Comenteaza aici:

 
  •  

    scris de Adina la ora 20:36 in data 22.01.2012

    De acord. Felicitari pentru acest articol. Atunci cand te ratacesti, ca tara, te intorci de unde ai plecat, la anumite repere.