Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian afirmă, într-un interviu acordat ziarului ”ring”, că subiectul suspendării preşedintelui a avut parte de o interpretare excesivă. Liberalul anunţă că, până când în parlament nu va exista o majoritate din care să facă parte şi USL, procedura de suspendare a preşedintelui Băsescu nu va fi declanşată.

Domnule Vosganian, credeţi că liderii europeni vor găsi, în sfârşit, soluţii de rezolvare a crizei din zona euro? Şi, mai ales, ce aşteptări ar trebui să aibă România în acest context?
S-a discutat despre mandatul pe care trebuie să îl aibă preşedintele României şi primul-ministru la acest summit, realitatea este că hotărârea nu-i va aparţine României. Este centrată în principal pe zona euro, pentru că ţările din zona euro vor participa decisiv. Sarcina României este relativ uşoară în această privinţă pentru că, în ceea ce priveşte datoria publică şi deficitul bugetar, există în România o anumită armonizare politică privitoare la includerea în lege sau chiar în Constituţie a unei limite pentru deficitul bugetar, iar în privinţa datoriei publice, România este încă departe de pragul critic de 60%.

”România este, practic, cu spatele la zid”
Ce previziuni aveţi pentru economia României în 2012?
Astăzi, pentru prima oară, am găsit o prognoză pentru România de 0,5% în minus. Deci pentru prima oară se prevesteşte pentru anul viitor scădere economică. Tot ce pot să vă spun este că, aşa cum arată cifrele din 2011, în cel mai bun caz, anul viitor va fi unul de stagnare economică, în nici un caz de relansare economică. România este într-o situaţie extrem de vulnerabilă. Eu am rămas decepţionat de superficialitatea ultimei întâlniri dintre FMI şi guvern. Inclusiv preşedintele, în discursul său de ieri, a vorbit despre stabilitatea României. Or, România este într-o situaţie extrem de critică. Este, practic, cu spatele la zid. Îmi amintesc, de pildă, cu câtă bucurie a anunţat scăderea ratei şomajului, fără să spună că, în acelaşi timp, scade şi numărul salariaţilor din economie şi că, de fapt, scăderea ratei şomajului este o iluzie. În trimestrul III am avut creştere-record în UE - 4,4%, dar guvernul nu spune că, din acest 4,4%, circa 3% s-au datorat agriculturii, iar dacă noi o să ajungem cu producţia de pepeni datorată condiţiilor climatice să schimbăm cursul economiei româneşti, înseamnă că am ajuns rău de tot. Să scădem din întregul an 2011 componenta agricolă conjuncturală, care nu are absolut nicio relevanţă când vorbim despre redresare economică. De ce? Nu pentru că agricultura nu ar fi folositoare, ci pentru că agricultura nu aduce bani la buget, nu sporeşte numărul locurilor de muncă, nu creează resurse investiţionale şi nu are o tendinţă structurală. Deci, dacă scădem componenta agricolă, veţi avea surpriza să vedeţi o creştere economică sub 1%, ceea ce numai creştere economică nu este.

Cât de viabile sunt soluţiile de relansare economică anunţate de preşedintele Băsescu în ultimul an?
Ar fi foarte riscant să călăuzim România după opiniile preşedintelui ei. Tot el anunţa că am îndeplinit ţintele în 2010 şi după două săptămâni ne spunea că dacă nu tăiem salariile o să fie rău. Acelaşi preşedinte nu făcea decât să repete zicala hâtrului irlandez George Bernard Shaw. Acesta spunea că nimic nu e mai uşor decât să te laşi de fumat şi că el s-a lăsat de vreo mie de ori. Aşa şi la noi: nimic nu e mai uşor să te relansezi şi, în opinia preşedintelui, ne-am relansat de vreo 17 ori în ultimii doi ani şi jumătate.

”Nu vom încerca apa cu degetul”
Domnule Vosganian, ce se mai întâmplă cu suspendarea preşedintelui Băsescu? USL mai este preocupată de acest demers?
În legătură cu suspendarea preşedintelui, cred că a fost o interpretare uşor excesivă. Pentru noi, este un subiect de dezbatere publică şi, la urma urmei, un subiect de educaţie cetăţenească în care noi, clasa politică şi electoratul, trebuie să definim ce înseamnă un comportament constituţional al preşedintelui. După ce îl definim, să facem o comparaţie între ceea ce înţelegem prin asta şi ceea ce face actualul preşedinte. În acest stadiu, procedura de suspendare este mai degrabă o monitorizare. Până când nu avem un vot pe o temă de egală importanţă, în jurul căreia să se configureze o altă majoritate în care să fie şi USL, nu vom declanşa procedura de suspendare. Mă refer la un vot cum ar fi pentru o moţiune de cenzură, legislaţia electorală, deci un vot care să sugereze că pentru teme majore în parlament se poate configura o altă majoritate. Până atunci nu vom declanşa această procedură. E clar? Nu vom încerca apa cu degetul, nu vom tatona posibilitatea unei noi majorităţi. Procedura de suspendare trebuie să meargă la sigur în parlament. În clipa în care parlamentul votează suspendarea, e greu de presupus că majoritatea românilor nu vor merge pe această idee.

”Democraţia este mai scumpă decât dictatura”
În ce fel va fi afectat procesul electoral de anul viitor din moment ce guvernul intenţionează să comaseze alegerile?
Alegerile de la anul vor fi o harababură. Bine că nu le comasează cu alegerile din 2016. Imaginaţi-vă o secţie de vot în semiobscuritate, cu un alegător nu foarte deprins cu cititul şi cu scrisul, care primeşte un buletin de vot pentru consiliul local, unul pentru primar, unul pentru consiliul judeţean, unul pentru preşedintele consiliului judeţean, unul pentru Camera Deputaţilor, unul pentru Senat şi o ştampilă. E clar că orice abatere de la bun-simţ, de la ordine şi morală este în avantajul celor care guvernează azi. Cei care guvernează trebuie să ştie că democraţia este mai scumpă decât dictatura. Să pui braţ la braţ primarul, parlamentarul şi consilierul local să participe la campanie în faţa unui electorat buimăcit, care nu mai ştie la cine să se uite mai întâi, este o batjocură.

Îl preferaţi pe domnul Vasile Blaga la conducerea Senatului în locul domnului Mircea Geoană?
Nu am ce să îi reproşez lui Mircea Geoană ca preşedinte al Senatului. În acelaşi timp însă, Mircea Geoană trebuia să ştie că a ajuns preşedinte al Senatului nu datorită calităţilor sale, ci datorită faptului că a fost propus de PSD. Nici eu nu am ajuns ministru de finanţe pentru că am terminat şef de promoţie sau pentru că am citit un teanc de cărţi, ci pentru că nişte oameni au trudit pentru mine în campanie şi un partid m-a susţinut. Când partidul îţi retrage sprijinul, te întorci în partidul acela, te duci unde ţi s-a spus, adică preşedintele Comisiei de Afaceri Externe. El nu trebuia să forţeze după ce PSD i-a retras sprijinul. El era o resursă pe care PSD cu siguranţă avea să o mai folosească într-o bună zi.

Cum apreciaţi prestaţia Băncii Naţionale a României în tot acest carusel al crizei?
Banca Naţională trebuie protejată şi asta este şi marea şansă a guvernatorului, pentru că el este protejat de dezbaterea publică deodată cu Banca Naţională. Pentru BNR am o remarcă ce poate fi şi de bine, dar şi de rău: a avut în permanenţă o politică de a transfera riscurile către mediul economic şi către participanţii la jocul pieţei, ceea ce a fost rău pentru mediul economic, pentru că, adesea, politica monetară a constituit o frână pentru relansarea economică; dar a fost şi bine pentru BNR şi sistemul bancar, pentru că, în aceste momente, cel puţin nu am pus la îndoială soliditatea sistemului bancar. Privind dinăuntru spre afară, Banca Naţională şi-a făcut datoria, privind din afară spre înăuntru, BNR trebuia să fie mai disponibilă la dialog cu mediul de afaceri şi cu partenerii la jocul economic.

Care sunt obiectivele concrete ale USL pentru alegerile de la anul?
Depinde pe cine întrebaţi. Există colegi de ai mei, mai ales în structurile locale, care mizează pe câştigarea alegerilor, păstrarea funcţiilor acolo unde sunt şi câştigarea altor funcţii acolo unde nu sunt încă. Există alţi colegi care mizează pe câştigarea majorităţii parlamentare şi formarea unui nou guvern. Pe mine mă preocupă mai mult ”the day after”, adică mă interesează ca noi să avem o viziune şi să ne profesionalizăm şi să facem trecerea de la politică la politici de guvernare, pentru că adevăratul succes de la alegeri nu este cel din „Monitorul Oficial”, ci cel din anuarul statistic, cel care arată cu cât creşte, ce trebuie să crească, adică investiţiile, veniturile, consumul, PIB-ul şi cu cât scade ce trebuie să scadă, adică inflaţia, defictele şi datoriile. Eu cred că trebuie să ne preocupăm mai mult de profesionalizare şi să conştientizăm că în România anului 2012 este anul transferului de putere.

”Eu sunt senator de Iaşi din 1996 şi, deşi am primit oferte de la vreo opt judeţe pentru a candida, inclusiv de la municipiul Bucureşti, până în clipa de faţă nu am dat niciun semn că m-aş răzgândi.”

”Vreau să gândesc România după litera «B». Avem doi de «B» - Băsescu şi Boc -, hai să mai vorbim despre România după litera «B», ca să nu ne batem capul cu ce au în cap unii care nu ştiu ce au în cap.”

”Câtă vreme intelectualii care lansează epitete, eufemistic spus, la adresa lui Crin Antonescu, sunt aceiaşi care îl laudă pe Traian Băsescu, am rezerve în a crede în onestitatea acestora.”