Invazia americană din 2003 a adus în Irak o varietate de influenţe culturale şi produse ale societăţii de consum care au avut un efect profund asupra culturii irakiene, relatează AFP.

Într-un videoclip foarte apreciat de tineri, un tânăr rapper încarcerat de persoane înarmate se întreabă de ce "a acoperit sângele oraşul său" şi cu ce motiv "lăcrimează irakienii". "Doctor Conney" este unul dintre numeroşii tineri care au adoptat acest stil muzical după invazia din 2003. Deşi ocupă o poziţie marginală faţă de susţinătorii muzicii pur irakiene, aceştia ilustrează schimbarea adusă de americani într-o societate blocată de dictatura unui partid unic şi sufocată de trei decenii de embargo.

Internetul este astăzi disponibil oriunde, fiind foarte limitat şi strict supravegheat de serviciile de securitate în timpul regimului Saddam Hussein, la fel ca şi telefonul mobil şi pachetele de canale de televiziune prin satelit care au înlocuit cele trei posturi insipide ale televiziunii publice irakiene.

Profesoară de engleză la universitatea din Bagdad, Hanine Sabah, în vârstă de 27 de ani, a folosit Internetul pentru prima dată în 2002. "Era într-un centru controlat. Toate site-urile erau blocate în afară de cele de muzică", spune aceasta. "Când am obţinut prima conexiune la Internet, am devenit obsedată. Petreceam tot timpul în faţa calculatorului", a adăugat aceasta.

Sosirea masivă a automobilelor fără taxe a creat primele ambuteiaje în Bagdad iar aparatele electrocasnice au invadat trotuarele şi au umplut magazinele care până atunci erau goale. "A cumpăra o maşină nouă nu mai era doar un vis iar să găseşti un televizor de ocazie în stare de funcţionare era o adevărată bucurie", afirmă Salam, 48 de ani, un fost pilot de avion.

Akram Abu Ahmad, un comerciant în vârstă de 45 de ani din Bagdad, îşi aminteşte mirarea pe care i-a cauzat-o primul său televizor şi antena satelit după înlăturarea lui Saddam Hussein. "Am avut impresia că am descoperit o nouă lume. Eram blocat cu orele în faţa televizorului alături de copii mei, urmărind orice, indiferent ce", povesteşte acesta.

Strada Mutanabi rămâne punctul de întâlnire al iubitorilor de lectură în fiecare vineri. Înainte de 2003, existau destule cărţi în arabă care îl glorificau pe Saddam Hussein, dar şi romane vechi în engleză, franceză sau germană uneori în ediţii care nu se găseau în Europa, precum şi manualele şcolare sau universitare fotocopiate.

După înlăturarea regimului, colecţiile religioase, în special şiite, şi-au făcut apariţia. "Piaţa a început să primească şi opere recente în engleză, romane americane precum Harry Potter şi Twilight, dar şi multe cărţi superficiale despre horoscop şi vrăjitorie", spune Shaalane Zeidane, un librar în vârstă de 50 de ani, care îşi practică din nou meseria după 30 de ani.

La Jadriya, în faţa Universităţii din Bagdad, tinerii organizează în fiecare vineri un concurs de maşini. Turează motoarele şi conduc bară la bară iar automobilele americane sunt cele care stârnesc cea mai multă invidie, în special Ford Mustang şi Dogde Charger.

Însă piaţa irakiană a rezistat altor produse americane. Deşi mai multe restaurante şi-au ales nume în consonanţă cu cele americane, pentru moment nu se găseşte niciun McDonald, Pizza Hut, Starbucks sau oricare alt lanţ de magazine fast-food, în afară de imitaţii "Happy McDonald" şi "Pizza Hat".

Irakul se va confrunta cu o serie de probleme după retragerea forţelor armate americane
După retragerea trupelor americane la sfârşitul lui decembrie, Irakul rămâne să se confrunte cu o serie de probleme relatează AFP care prezintă o listă cu principalele provocări pe care statul irakian va trebui să le depăşească începând cu 2012. Iata-le mai jos:

Dispute teritoriale
Kurzii, dacă se vor acomoda cu statutul de autonomie şi nu vor mai cere independenţa, se vor opune puterii centrale de la Bagdad cu privire la suveranitatea unei zone lungi de 650 de km şi bogată în hidrocarburi ce se întinde pe teritoriul a patru provincii, inclusiv oraşul multietnic Kirkuk.

Insurgenţii, Al-Qaida
Insurecţia sunnită a scăzut după apogeul violenţelor din 2006-2007, graţie alianţelor încheiate de triburi cu americanii însă atacurile, execuţiile şi răpirile rămân frecvente. "Statul islamic în Irak", grup afiliat Al-Qaida, a efectuat atacuri spectaculoase în special asupra forţelor de ordine, a pelerinilor şiiţi şi a comunităţii creştine.

Tensiuni religioase
Mulţi irakieni le reproşează americanilor că au introdus în sistemul politic o dimensiune confesională absentă în regimul lui Saddam Hussein. Guvernul dominat de şiiţi îi acuză pe foştii susţinători sunniţi ai lui Saddam Hussein de complot pentru revenirea la puterea iar represaliile împotriva acestora continuă.

Criza siriană
Siria are 600 de kilometri de frontieră comuni cu Irakul. O înlăturare a regimului lui Bashar al-Assad şi venirea la putere a sunniţilor la Damasc ar putea provoca refugierea a mii de persoane în Irak, repornind conflictul dintre şiiti şi sunniţi. De asemenea, Bagdadul depinde în mare măsură de Siria pentru alimentaţie.

Influenţa iraniană
Iranul este suspectat că exercită o mare influenţă asupra Guvernului şi că întreţine forţele şiite responsabile de atentate antiamericane. Washingtonul a acuzat Iranul că vrea să formeze "un guvern în cadrul guvernului", precum mişcarea libaneză Hezbollah.

Slăbiciunea şi corupţia instituţiilor
Irakul nu are de doi ani un Minister de Interne din cauza unui compromis între forţele politice. Instituţiile irakiene sunt slabe iar unele sunt subminate de abuzuri. Ţara este una dintre cele mai corupte din lume, conform Transparency International.

Anumite provincii reclamă un statut autonom precum cel al Kurdistanului. Armata va fi incapabilă să apere frontierele şi spaţiul aerian până în 2020, conform şefului Statului Major.

Petrol
În continuare nicio lege nu reglementează exploatarea resurselor de hidrocarburi, principala sursă de venit a ţării.

Probleme sociale
Un sfert din populaţie trăieşte în sărăcie. Condiţia femeilor s-a degradat puternic după 2003. Irakul are aproximativ 1,75 de milioane de refugiaţi.

Separatiştii kurzi
Gruparea turcă PKK şi cea iraniană PJAK au baze de operaţiuni în nordul Irakului. Armatele turcă şi iraniană conduc operaţiuni militare în zonă.

Conflictul cu Kuwait
Relaţiile rămân tensionate după invazia din 1990 cu dispute privind compensaţiile şi trasarea frontierei. De asemenea, Irakul acuză Kuwaitul că îi blochează accesul maritim construind un port care ar putea împiedica exporturile irakiene de ţiţei.

Dacă influenţa americană este vizibilă în stilul vestimentar, aceasta nu a atins decât superficial referinţele culturale.

Pentru Mohammad Hamid, student în vârstă de 21 de ani, "americanii pot aduce schimbări în materie de stil şi tehnologie, dar preţul este ridicat."

"Americanii nu ne-au lăsat niciun monument, dar putem să le fim recunoscători că au făcut din această ţară o anarhie creativă", spune Hamid Fadel, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bagdad.