Emil Boc a declarat că „orice acţiune de violenţă periclitează stabilitatea economică a României”, iar vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur s-a arătat îngrijorat că ţara pierde mulţi bani din cauza faptului că în aceste zile turiştii nu mai calcă pe plaiuri mioritice. Spre surprinderea politicienilor, cei mai reputaţi analişti economici îi contrazic şi invocă argumente mai mult decât solide.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, ne-a declarat că economia României este decuplată de ceea ce se întâmplă în stradă. „Asta se vede în primul rând pe piaţa valutară. Este un avantaj al României că, iată, în momentul în care se petrec astfel de evenimente, economia nu reacţionează negativ. Motive de îngrijoare avem destule din cauza crizei, dar eu constat, uitându-mă la cifre, că evenimentele din aceste zile nu au impact pe piaţa valutară şi nici pe alte pieţe economice.” Întrebat ce se va întâmpla dacă protestele vor creşte în intensitate, Vasilescu a răspuns că nu doreşte să facă previziuni, „pentru că s-ar putea să nu am toate datele”.

Şerbănescu: „Mai prost decât « junk» nu există“
Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că protestele din Piaţa Universităţii şi din celelalte mari oraşe ale României nu pot influenţa în niciun fel situaţia economică actuală. „Ţara noastră are ratingul « junk», adică gunoi, « subinvestment grade», adică nu se recomandă investiţii în România, asta nu o spun eu, nu am inventat-o eu, au inventat-o prietenii lor de la agenţiile de rating. Am înţeles că au spus că, vai, ce nenorocire, acum o se ne împrumutăm mai scump. Cum adică? Mai scump decât acum se poate? Mai prost decât « junk» nu există. Noi, românii, suntem nişte săraci necăjiţi. Îi înţeleg pe cei de la guvernare care susţin că protestele de stradă afectează economia, că nu au ce altceva să spună, dar ar trebui să se uite la ce rating are România”, a declarat Şerbănescu.

Blănculescu: „În România, austeritatea nu este pentru toţi“
Consultantul financiar Ionel Blănculescu este de părere că protestele care se petrec în România nu sunt oglinda mişcărilor antiausteritate din ţările occidentale. „În alte ţări, austeritatea a fost împărţită în mod proporţional la toate categoriile, în timp ce în România, austeritatea nu este pentru toţi. Singurele categorii care au suportat costul crizei au fost cele din educaţie, sănătate, siguranţa publică, cărora li s-au redus 25% din salarii, pe de o parte, toate sporurile şi majorarea TVA, pe de altă parte, dar şi pensionarii, cărora li s-au luat 5,5%, plus majorarea TVA, care i-a afectat direct, plus tot ceea ce înseamnă gigacalorie şi aşa mai departe. Numai aceste categorii au fost afectate. Nu vorbesc acum despre sistemul privat, care a fost şi el afectat, după cum se ştie, vorbesc despre banii publici, pentru că austeritate înseamnă bani publici, nu înseamnă bani privaţi. Noi suportăm austeritatea cum ştim noi, dar cu banii publici pe care îi generăm noi avem pretenţii de austeritate, aşa cum s-a întâmplat şi se întâmplă peste tot.” Blănculescu menţionează că agenţiile, băncile şi companiile de stat nu au resimţit costurile austerităţii datorită unei inginerii de austeritate. „Salariile au fost limitate numai la şefii instituţiilor, iar, în rest, toţi au rămas cu salariile pe care le-au avut în anii foarte buni. Au aceleaşi salarii de zeci de mii de euro. Aceasta este deosebirea fundamentală, iar acest fapt a generat o furie din partea populaţiei, pentru că nu trebuie să-l suspectăm de lipsă de inteligenţă pe un pensioanr sau pe un om care vede că un preşedinte de bancă încasează lunar 30.000 de euro, iar el câştigă 200 de euro pe lună. Nu poţi să permiţi aşa ceva. În condiţiile în care statul pierde 10-12 miliarde de euro pe an din cauza evaziunii fiscale, a licitaţiilor publice dubioase sau a cheltuirii iresponsabile a banilor de la bugetul Sănătăţii, ceri populaţiei măsuri de austeritate? Toate acestea creează furie, indignare, lumea nu mai vrea să vadă această inechitate, acest favoritism. Populaţia României are capacitatea şi exerciţiul să suporte austeritatea, dar nu mai vrea să suporte doar o parte şi e logic să fie aşa”, a adăugat Ionel Blănculescu.

Dăianu: „Protestele pot fi văzute ca anticorpi”
Economistul Daniel Dăianu ne-a declarat că nemulţumirile strigate în stradă nu afectează percepţia economiei României. „Protestele pot fi văzute şi ca anticorpi, care pot să ajute dacă ai o guvernare care parţial este autistă şi nu practică dialogul şi guvernează prin asumări în mod repetat. Trebuie să fac o distincţie între proteste. Unele sunt ordonate şi fac parte din registrul de exprimare a unor cetăţeni într-o democraţie şi altele sunt protestele care degenerează în dezordine, în blocarea activităţii economice, în crearea unei percepţii întemeiate, şi anume că o ţară nu mai este guvernabilă. Face parte din democraţie şi schimbarea unui guvern, nu numai o remaniere, o schimbare în totalitate de guvern, aşa cum fac parte din democraţie şi alegerile anticipate. Nu protestele în sine sunt cele care pot să genereze o modificare de percepţie cu temei din partea investitorilor, o schimbare a ratingului de ţară, ci forma protestelor, dacă ele degenerează, dacă ţara este cuprinsă de acte de violenţă sau nefuncţionarea instituţiilor. Importantă este forma acestor proteste şi dacă ele atrag un răspuns din partea autorităţilor, un răspuns care să încerce să rezolve problemele”, a afirmat Dăianu.

„Traian Băsescu şi-a închis toate ieşirile.“ - Ilie Şerbănescu

„România are nevoie, ca de aer, de alegeri corecte, care să permită alcătuirea unui guvern care să beneficieze de o majoritate în parlament cât mai mare şi care să răspundă dorinţelor oamenilor. Crearea un guvern prin plecări cu ajutorul traseiştilor nu ar face decât să alimenteze nemulţumirile populaţiei.” - Daniel Dăianu

„Credeţi că masele de studenţi care se coagulează de la o zi la alta sunt generate de şmecherii politice? Nu, pur şi simplu, părinţii lor, bunicii lor o duc greu, ei o duc greu.” - Ionel Blănculescu