În timp ce zvonurile privind demisia sau demiterea lui Emil Boc de la şefia guvernului se înteţesc, sunt vehiculate şi primele nume care l-ar înlocui la Palatul Victoria. Presa a avansat câteva: Mugur Isărescu, Mihai Tănăsescu, George Maior, Mihai Răzvan Ungureanu sau Lucian Croitoru sunt cei mai bine cotaţi la bursa zvonurilor. În cărţi şi deloc de neglijat este şi tehnocratul Ionel Blănculescu, economist, care a declarat pentru „ring” care ar fi planul său imediat, în cinci paşi, de redresare a României.

„Plecăm de la următoarea premisă: timpul pe care îl am la dispoziţie: 10 luni până la venirea guvernului politic. Îmi propun două componente: prima este disciplinarea financiar-fiscal-bugetară şi a doua componentă constă în închiderea programului de austeritate şi relansarea economică. Toate aceste măsuri pot fi puse în practică în primele două săptămâni prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă.”

„De acum vor suporta categoriile corupte”
1. Prima măsură ar fi să opresc programul de austeritate asupra populaţiei şi să transfer centrul de greutate al programului de austeritate împotriva celor care fraudează fondurile publice. Adică, până acum trei ani de zile a suportat populaţia, de acum vor suporta categoriile corupte, grupurile din sfera companiilor de stat care deturnează banul public - marea evaziune fiscală, licitaţiile trucate la nivelul statului, banii prăduiţi din Sănătate. Definitivarea legii parteneriatului public-privat, prin asumarea de către stat a riscurilor într-un astfel de parteneriat. La momentul acesta, statul nu îşi asumă nici un risc şi acest parteneriat, formulă foarte bună pentru România anului 2012, nu funcţionează. Mari proiecte sunt blocate din cauză că nu are nimeni curaj, în numele statului, să îşi asume riscuri într-o afacere. Asta înseamnă locuri de muncă, economie dezvoltată pe orizontală.

„Asocierea evaziunii fiscale cu crima”
2. Ordonanţă de urgenţă de asociere a evaziunii fiscale cu crima, şi aici vor mai intra alte câteva componente care se vor asocia cu crima, şi anume: acţiunile comisiilor de licitaţie la nivel de stat, care cu bună ştiinţă fraudează licitaţiile publice, acţiunile consiliilor de administraţie şi a comitetelor de direcţii de la nivelul companiilor de stat, care cu bună ştiinţă deturnează banul public al societăţii respective. La fel trebuie procedat şi în cazul comisiilor de licitaţii din Sănătate, deci toţi cei care se ocupă de licitarea banului public, toate formulele de licitaţie publică ale statului, toate acele organisme - că sunt comisii de licitaţie, consilii de administraţie sau comitete directoare - la toate, prin această lege, se va asocia acţiunea de fraudă la banul public cu crima. Nu mai există închisoare cu suspendare, închisoare cu cinci sau şapte ani. 25 de ani de închisoare, ca să o spun direct. Să vedem cine îşi mai permite să facă în România fraude pe bani publici.

Impozite pentru tranzacţii cu paradisuri fiscale
3. Tot prin ordonanţă de urgenţă se vor institui taxe pe toate operaţiunile de tranzacţii financiare pe cele 64 de zone de paradis fiscal - offshore. Vor fi introduse taxe pe tranzacţii astfel încât să descurajeze marea evaziune fiscală prin procedura preţurilor de transfer. Procedura preţurilor de transfer, sau transfer pricing, este la momentul acesta o variantă de mare evaziune în România, pe care o practică cu succes marile companii şi care văduvesc bugetul statului de sume enorme. Se vor introduce impozite pe tranzacţii spre şi dinspre zonele de paradis fiscal.

Auditarea contractelor companiilor de stat
4. La nivelul companiilor de stat vor fi auditate toate contractele încheiate până acum în defavoarea companiilor de stat. Se va face o auditare pe toate contractele, de la gaze, energie electrică etc. urmând ca acestea să intre apoi în diverse proceduri - reziliere unde trebuie, de atragerea răspunderii, inclusiv a celor care le-au semnat din partea statului. Va fi creat Consiliul Economic Consultativ la nivelul primului-ministru şi al guvernului, format din nouă persoane venite din zona privată. Voi aduce nouă specialişti care au clădit imperii în România şi care reprezintă capul înţelept al primului-ministru şi al guvernului. Aşa se întâmplă în Franţa, de exemplu. Toţi prim-miniştrii au astfel de consilii economice-consultative. De asemenea, la nivelul primului-ministru va fi creat un departament de control pe linie financiar-fiscal-bugetară care va avea în coordonare Garda Financiară de la Ministerul Apărării Naţionale, Autoritatea Naţională a Vămilor, latura de control al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi de la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor Strategice, de asemenea, latura de control. Această ramură va intra într-o relaţie de cooperare cu DIICOT şi cu Brigada de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Ministerului de Interne. La DIICOT se va crea un departament pentru combaterea evaziunii fiscale, iar noua denumire a instituţiei va fi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată, Evaziune Fiscală şi Terorism. Nu poţi să asociezi evaziunea fiscală crimei numai din cuvinte. De asemenea, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru cazurile de mare evaziune fiscală, se va crea o componentă de judecare de sine-stătătoare a marii evaziuni fiscale.

Garda Financiară, în subordinea MApN
5. Scoaterea Gărzii Financiare de la Ministerul Finanţelor Publice şi introducerea acesteia în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, cu conducere militară. Garda Financiară va fi condusă de un general de armată specializat în finanţe din cadrul MApN şi va rămâne în coordonarea ministrului finanţelor publice. Ministrul coordonează, generalul conduce. Garda Financiară va acţiona numai şi numai în responsabilitatea MApN, exact cum se întâmplă în Italia. De îndată, 500 de femei vor fi angajate la Garda Financiară. La momentul acesta, sunt 700 de comisari bărbaţi şi vor intra 500 de femei, comisari de gardă financiară, cu prioritate din domeniile economic şi juridic. Noua Gardă Financiară care va acţiona în subordinea MApN va avea un dispozitiv de început de 1.200 de comisari operaţionali.

„De la preşedinte aş cere asigurări că am mână liberă”
Cum credeţi că v-aţi înţelege cu preşedintele?
Nu am nicio problemă cu preşedintele. Singura condiţie, care într-un fel este legată şi de preşedinte, ar fi asigurarea că voi avea mână liberă să transfer centrul de greutate pe program de austeritate împotriva celor care fraudează fondurile publice. Asta este o problemă de strategie şi poate preşedintele vine şi spune: «Da, domnule Blănculescu, sunt de acord, faceţi tot ce se poate ca acest transfer să se facă cât mai repede». Ce înseamnă transfer? Înseamnă că pot să vin peste patru luni cu anunţul că, spre exemplu, cota de 5,5% pe care o plătesc pensionarii pentru sănătate va fi abrogată. Pot să vin cu o astfel de măsură dacă am reuşit să compensez fondurile din alte părţi sau pot să vin cu o altă măsură: nivelul de 45% impozitare pe salarizare se reduce cu 5% sau pot să vin cu măsura fundamentală de reducere a TVA-ului. Actuala cotă, 24%, este foarte mare, nu face decât să creeze o tentaţie enormă pentru evaziune fiscală.

„Singura condiţie, care într-un fel este legată şi de preşedinte, ar fi să fiu asigurat că voi avea mână liberă să transfer centrul de greutate pe program de austeritate împotriva celor care fraudează fondurile publice.”, Ionel Blănculescu