Vă mai aduceţi aminte de megaproiectul e-România, lansat de Ministerul Comunicaţiilor în mandatul lui Gabriel Sandu? Dacă nu, nu vă îngrijoraţi. Nici miniştrii de resort nu stau mai bine cu memoria: Răzvan Mustea nu a amintit nimic despre e-România, Valerian Vreme a amintit, dar parţial, iar Gabriel Sandu nu mai vrea să-şi aducă aminte. Explicaţia? Costurile, estimate la 500 de milioane de euro, au produs un cutremur cu epicentrul în fondurile europene şi au născut replici serioase de la Bruxelles.
Povestea ghişeelor electronice, care să faciliteze contribuabilului plata dărilor către stat şi să pună în legătură bazele de date ale diferitelor instituţii publice, a început în timpul guvernării PSD. Practic, e-România, proiectul de 500 de milioane de euro anunţat în 2009 de Guvernul Boc, ar fi adus cam aceleaşi servicii pe care le promitea şi portalul e-guvernare lansat în 2003 de ministrul Dan Nica şi abandonat după ce PSD a pierdut alegerile. e-România dublează, practic, serviciile electronice în care s-au investit deja ceva bănuţi, spunea, într-un interviu pentru Hot-News, Dana Popescu, fost şef Relaţii Publice în fosta Agenţie pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASSI), instituţie restructurată în 2009. „Sistemul a fost abandonat cu intenţie de Gabriel Sandu (n.r. – fost ministru), pentru a-şi putea satisface ambiţiile legate de e-România”, acuză ea. Portalul-gigant conceput de Sandu a fost abandonat, la rândul lui, după schimbarea ministrului. Practic, licitaţiile au fost îngheţate la puţin timp după ce Comisia Europeană s-a interesat, insistent, de proiect, iar autorităţile au reşapat mai multe servicii electronice pe e-guvernare. În declaraţiile succesorilor lui Sandu, referirile la strategia e-România au fost înlocuite, treptat, de cele legate de ,,Agenda Digitală pentru România”, armonizată sută la sută cu aceea a UE. Practic, este vorba despre o reformulare a priorităţilor legate de informatizarea României şi a cheltuielilor aferente. Însă, până la acel moment, Ministerul Comunicaţiilor a apucat să atribuie contracte de 22 de milioane de euro către clientela de partid.
Două la primărie, două la prefectură
„În acest moment, singura componentă explicit legată de strategia e-România este cea a proiectului e-România 2”, ne-a declarat Georgiana Tănase, consilierul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale (MCSI), Răzvan Mustea. Portalul, singurul finanţat din cele şapte care erau propuse în planul iniţial, adaugă oficialul MCSI, va furniza informaţii despre toate localităţile din România. De altfel, de la preluarea mandatului, Mustea nu a făcut nicio referire la e-România, „proiectul de suflet” al fostului ministru Gabriel Sandu.
Un ministru aruncă o cifră…
…iar zeci de jurnalişti îşi bat capul s-o justifice, iar miniştrii care îi urmează s-o infirme. „Eu cred că nimeni nu a pronunţat o cifră din asta… 500 de milioane … nu cred”, a declarat, pentru „ring”, fostul ministru Valerian Vreme, care a preluat mandatul şi proiectul de la Gabriel Sandu. „Eu cred că acolo a avut loc un proces din acesta… specific la noi, românii, de dezinformare continuă sau de denaturare a informaţiei”, a adăugat Vreme. Şi totuşi, cifra a fost menţionată explicit în mai multe declaraţii oficiale şi, potrivit jurnaliştilor, chiar în documente oficiale. Gabriel Sandu a pronunţat suma de 500 de milioane de euro pe la începutul lui 2010, în perioada în care guvernul pregătea aprobarea strategiei. A revenit asupra ei în iunie 2010: „MCSI nu are cele 500 de milioane de euro pentru strategia e-România”. Suma estimată pentru implementarea acestui proiect, explica Sandu în presă la acel moment, va avea ca surse fonduri structurale UE. Probabil că nu întâmplător, suma coincide cu aceea alocată României, din fonduri structurale, pe Axa Prioritară 3, pentru perioada 2007-2013: 467 de milioane de euro, bani gestionaţi integral de Ministerul Comunicaţiilor. „Este mai mult decât un singur site, e vorba despre interconectarea întregii administraţii publice din România, atât centrală, cât şi locală”, răspundea ministrul nelămuririlor jurnaliştilor legate de costurile estimate.
e-România, e-PDL
Megaproiectul nu a întârziat să împartă contracte firmelor agreate de PDL, abonate la bani publici. În 2010, contractele pentru e-România 1 şi e-România 2, fiecare în valoare de circa 11 milioane de euro, au fost atribuite: primul unui consorţiu format din firmele Sysware, Totalsoft, Provision, Star Storage, Softwin şi Teamnet, iar al doilea firmei Omnilogic, al cărei director financiar este Ion Ivaşcu, trezorierul PDL. Coincidenţă, singurii bani alocaţi de minister au ajuns în conturile acestei firme. Mai mult, Omnilogic, alături de Development & Consulting SRL, pe care o controlează în proporţie de 90%, este şi campioana contractelor pe bani publici din ultimii doi ani (zeci de milioane de euro) la capitolul informatizarea instituţiilor statului. Din răspunsul MCSI pentru ziarul „ring” rezultă că plăţile făcute până acum de minister în contul portalului, în valoare de 35 de milioane de lei, s-au dus exclusiv către contractul Omnilogic, în timp ce primul contract nu a beneficiat de alocare bugetară. Licitaţiile s-au oprit aici, iar proiectul a fost îngheţat la e-România 2, deşi Sandu a anunţat, în iunie 2010, lansarea caietelor de sarcini pentru următoarele secţiuni.
