La finalul mandatului de procuror general al României, Codruţa Kovesi a acceptat să povestească pe larg, într-un interviu acordat ziarului „ring”, despre realizările şi eşecurile pe care le-a avut, despre politică, dar şi despre modul în care funcţia i-a afectat viaţa personală.

Pe 2 octombrie vă expiră mandatul de trei ani în funcţia de procuror general. Cum aţi caracteriza această perioadă în termeni de realizări şi eşecuri?

Tocmai fac un raport privind activitatea mea în aceşti trei ani. La începutul acestui mandat mi-am propus câteva obiective importante pentru Ministerul Public. Reorganizarea şi informatizarea Ministerului Public au fost două obiective pe care le-am realizat în proporţie de 100%. Sunt multe realizări, poate nu aşa de multe pe cât mi-aş fi dorit. Mai sunt multe lucruri de îndreptat în sistem, însă cred că şi lipsa pârghiilor a fost un element important în anumite lucruri care nu au putut fi schimbate.

La ce pârghii vă referiţi mai exact?

Mă refer la pârghiile manageriale, nu neapărat ale procurorului general, cât ale şefilor din Parchete. Să nu uităm că niciun conducător din Parchet nu poate să-şi angajeze propriul personal, nu poate să-l transfere, nu poate să-l sancţioneze, or, personalul este o problemă importantă în Ministerului Public. Această criză de personal ne afectează în mod vădit activitatea. De exemplu, sunt unităţi care lucrează cu un grad de ocupare sub 50%, sunt procurori care au 500 de dosare în lucru, şi în aceste condiţii este foarte greu să ceri şi operativitate, şi calitate la standarde europene.

Cei mai muncitori procurori...

Care a fost cel mai „harnic” Parchet?

V-aş da un exemplu relevant nu neapărat prin prisma numărului de dosare finalizate. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, aproape şase luni de zile au lucrat trei procurori pe o schemă de 12 persoane.

Şi un contraexemplu?

La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, un procuror a soluţionat, în medie, anul trecut, 20 de dosare, în timp ce colegii lor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş au soluţionat câte 1.000-1.200 de dosare.

Unul dintre obiectivele dumneavoastră a fost eliminarea din sistem a oamenilor incompetenţi. În ce măsură aţi reuşit să faceţi acest lucru?

Această periere a sistemului este apanajul CSM-ului. Acolo unde am considerat necesar, am făcut personal sesizări. Mi s-a reproşat chiar că am făcut multe sesizări. În acest moment, cred că sistemul nu funcţionează aşa cum ar trebui, adică nu îşi îndeplineşte în proporţie de 100% funcţia de sancţionare şi eliminare din sistem a celor care nu au ce căuta aici.

Politica nu o tentează. Încă

În urma unui sondaj realizat de Realitatea TV, aţi fost nominalizată femeia cu cele mai multe şanse la funcţia de preşedinte al României, înaintea Monicăi Macovei. Vă tentează o carieră în politică peste 10-15 ani?

În acest moment, nu; îmi doresc să-mi continui cariera profesională tot în domeniul juridic. Nu am niciun fel de tentaţii spre sfera politică.

Pe perioada mandatului dumneavoastră, au fost situaţii când procurorii au avut de-a face cu ameninţări de natură să le pună viaţa în pericol din cauza anchetelor pe care le-au făcut?

Astfel de cazuri nu au fost mediatizate, însă ştiu de colegi care au fost ameninţaţi în mod direct sau indirect. Am avut situaţii când am solicitat protecţie pentru aceşti procurori şi situaţii când procurorii care au instrumentat acele dosare mai delicate nu au solicitat sau nu au dorit protecţie, considerând că ameninţările nu urmau să fie puse în practică. Însă am avut şi cazuri în care procurorii au primit ameninţări reale, în special cei care instrumentează cazuri de crimă organizată, de corupţie, deci cei care au avut în lucru dosare grele. Raportat la numărul procurorilor, nu au fost multe astfel de cazuri, poate într-un procentaj de aproape sau sub 10% din totalul procurorilor din Ministerul Public.

S-a înţeles foarte bine cu Monica Macovei

Cu care dintre cei patru miniştri de justiţie cu care aţi lucrat v-aţi înţeles cel mai bine?

Cu toţi am avut o colaborare instituţională bună. Mă rog, cu domnul ministru Meleşcanu am lucrat o perioadă foarte scurtă. Schimbări importante am reuşit pe perioada mandatului doamnei Monica Macovei. Atunci am realizat şi reorganizarea Ministerului Public, am reuşit să modificăm şi legea privind reorganizarea DIICOT, care a devenit o structură autonomă asemănătoare cu DNA. Însă o bună comunicare am şi cu domnul ministru Cătălin Predoiu.

Cariera, unul dintre motivele divorţului

Aţi divorţat de soţul dumneavoastră în urmă cu doi ani. Cum v-a afectat funcţia pe care o aveţi viaţa personală?

Nu aş vrea să comentez prea mult motivele divorţului. Normal, atât cariera mea profesională, cât şi cariera fostului meu soţ au avut un rol determinant în această decizie comună pe care am luat-o de a ne despărţi.

„Perioada «telefoanelor» a trecut de mult în România”

În timpul mandatului dumneavoastră, aţi avut presiuni politice, aţi primit „telefoane” de natură să influenţeze într-un fel sau altul dosarele importante aflate în lucru?

Perioada „telefoanelor” a trecut de mult în România. Nu am primit telefoane, nu am avut parte de presiuni directe din partea oamenilor politici, poate şi pentru că la începutul mandatului am declarat că orice fel de presiune de acest fel o voi face publică, dar şi poate pentru că politicienii din România s-au maturizat şi nu mai apelează la astfel de practici.

Ştiu că domnul preşedinte Traian Băsescu v-a sprijinit tot timpul în demersul dumneavoastră de a nu ceda în faţa presiunilor politice. Cum aţi caracteriza relaţia pe care aţi avut-o cu dânsul?

Relaţia pe care o am cu preşedintele României, dar şi cu celelalte persoane cu funcţii importante în stat, precum primul-ministru sau ministrul justiţiei, a fost una instituţională întotdeauna, nu a fost o relaţie personală sau de altă natură.